O dietă sănătoasă și echilibrată ne poate ajuta să gândim limpede și să ne simțim mai vigilenți. De asemenea, poate îmbunătăți concentrarea și nivelul atentiei.

În schimb, o dietă inadecvată poate duce la oboseală, afectarea capacitatii de decizie și poate încetini timpul de reacție.

În societatea noastră bogată în alimente, este ușor să mănânci fără să te gândești cu adevărat la asta. Mulți dintre noi mancam atunci cand ne uităm la televizor, lucrăm la computer sau conducem masina. Alteori apelam la mâncare atunci când nici măcar nu ne este foame, în schimb mâncăm pentru că suntem stresați, supărați, plictisiți sau triști.

Multe dintre alimentele procesate pe care le consumăm creează o dependență ridicată și stimulează centrii dopaminergici din creierul nostru, care sunt asociați cu plăcere și recompensă. Pentru a opri pofta de alimente nesănătoase, trebuie să încetezi să mănânci acele alimente. De fapt, începi să schimbi fiziologia creierului atunci când elimini zaharuri adăugate și carbohidrați rafinați din dieta ta.

Stresul și depresia

Zahărul și alimentele procesate pot duce la inflamații în tot corpul, care pot contribui la tulburări de dispoziție, inclusiv anxietate și depresie. Când ne simțim stresați sau deprimați, de multe ori ajungem sa consumam alimentele procesate. În perioadele aglomerate sau dificile, o ceașcă de cafea reprezintă un mic dejun complet, iar fructele și legumele proaspete sunt înlocuite cu fast-food bogat în grăsimi și calorii. Când vă simțiți dezamăgiți, o cutie de înghețată devine cina.

Oamenii tind să mănânce prea mult sau prea puțin atunci când sunt depresivi sau stresați. Mănâncă prea mult și te trezești că ai de-a face cu un nivel redus de energie și creștere rapida în greutate. Mănâncă prea puțin, iar epuizarea care rezultă face ca acest obicei să fie greu de gestionat. În ambele cazuri, alimentația necorespunzătoare în perioadele de stres și depresie nu face altceva decât să înrăutățească lucrurile. Acest ciclu este unul vicios, dar poate fi depășit.

Pentru a-ți stimula sănătatea mintală, concentrează-te pe consumul de fructe și legume, împreună cu alimente bogate în acizi grași omega-3, cum ar fi somonul. Legumele cu frunze de culoare verde închis, în special, protejează creierul. Nucile, semințele și leguminoasele, cum ar fi fasolea și lintea sunt, de asemenea, alimente excelente pentru creier.

Un intestin sănătos

Cercetătorii continuă să demonstreze vechea zicală că ești ceea ce mănânci, cel mai recent prin explorarea conexiunii puternice dintre intestinele noastre și creier. Intestinele și creierul nostru sunt legate fizic prin nervul vag. În timp ce intestinul este capabil să influențeze comportamentul emoțional din creier, creierul poate modifica și tipul de bacterii care trăiesc în intestin.

Bacteriile intestinale produc o serie de substanțe neurochimice pe care creierul le folosește pentru reglarea proceselor fiziologice și mentale, inclusiv starea de spirit. Se crede că 95% din cantitatea de serotonină a organismului, un stabilizator al dispoziției, este produsă de bacteriile intestinale.

Mâncatul constient

Acordarea atenției la felul în care te simți când mănânci și la ceea ce mănânci este unul dintre primii pași pentru a te asigura că primești mese și gustări bine echilibrate. Deoarece mulți dintre noi nu acordăm o atenție deosebită obiceiurilor noastre alimentare, nutriționiștii recomandă să se țină un jurnal alimentar. Ce, cat, unde și când mănânci este o modalitate excelentă de a obține o perspectivă asupra tiparelor tale.

Dacă descoperi că mănânci în exces când ești stresat, poate fi util să te oprești din ceea ce faci când apare nevoia de a mânca și să-ți notezi sentimentele. Făcând acest lucru, s-ar putea să descoperi ce te deranjează cu adevărat. Dacă mâncați prea puțin, vă poate ajuta să programați cinci sau șase mese mai mici în loc de trei mese consistente.

Uneori, stresul și depresia sunt severe și nu pot fi gestionate. Dacă îți este greu să-ți controlezi obiceiurile alimentare, fie că mănânci prea mult sau prea puțin, sănătatea ta poate fi în pericol. Dacă sunteti ingrijorat de aceste aspecte, ar trebui să solicitați consiliere psihologica. A cere ajutor nu este niciodată un semn de slăbiciune sau eșec, mai ales în situații greu de gestionat.