Etapele sau perioadele vietii pot fi clasificate in trei mari categorii:
1. Ciclul de crestere si dezvoltare, in primii 20 de ani de viata, cu substadiile ei: copilarie, pubertate si adolescenta.
In aceasta etapa are loc insusirea conduitelor de crestere, autonomie, autoservire, autocontrol si invatare a unor strategii de socializare, integrare familiala si scolara.
In etapa tineretii se structureaza mai profund subidentitatile profesionale, subidentitatile legate de structura familiei, personale si subidentitatile parentale in cadrul familiei.
Aceste dimensiuni pot avea grade diferite de concordanta sau discordanta influentand aspiratiile si obiectivele individului.
2. Varsta adulta (20-65 de ani) – viata productiva, construirea unei familii, a identitatii profesionale, maritale si parentale.
Etapa de adult este incarcata de obligatii generate de ierarhia profesionala si de obligatii familiale, ceea ce creeaza o oarecare criza de timp, mai ales persoanelor foarte active.
3. Varsta involutiei (65-90 de ani) – dezangajarea profesionala, adaptare la denuclearizarea familiei.
Perioada batranetii sau postadulte se caracterizeaza prin oboseala si uzura interna care mineaza treptat organismul si modifica functionalitatea psihica, scazand productivitatea.
Iesirea din campul muncii si reducerea nucleului familiei prin plecarea copiilor, creeaza modificari complexe in campul preocuparilor, intereselor si stilului de viata.
Subidentitatea profesionala si matrimoniala se estompeaza, apar sentimente de inutilitate sociala si al abandonului, data fiind criza de timp a copiilor deveniti adulti si plecati din casa parinteasca in propria familie.
Exista numeroase probleme privind transformarile de „statut de varsta”.
Douglas T.Hall a subliniat, pe buna dreptate , ca in timp ce pentru ciclul de crestere si dezvoltare , statuturile de rol si varsta, desi in permanenta tranzitie sunt institutionalizate (scoala, facultate, etc), schimbarile de varsta adulta sunt greu de surprins.
Viata sociala se schimba des in zilele noastre.
Personalitatea umana se diversifica si pluralizeaza.
T.Ribot vorbea la sfarsitul secolului trecut de coexistenta mai multor personalitati in aceeasi fiinta umana.
Psihologia sociala moderna a adus precizari legate de coexistenta mai multor personalitati la acelasi individ, fiind mai degraba acceptata ideea ca vorbim despre multitudinea de roluri si statute sociale reglate practic de o singura personalitate.
Exista trei categorii principale de roluri:
- Rolurile naturale, permanente, obligatorii : statut de varsta, sex, cetatenie, nationalitate, statut de fiu, parinte, etc.
- Roluri dobandite si de adeziune : statut de sot\sotie, cele profesionale, titlurile de scolarizare, adeziune sociala, politica, etc.
- Roluri potential virtuale sau perspective : aspiratii, dorinte, vise care apar cu densitate maxima in adolescenta.
Psihologii consideră că relaţiile interpersonale se află în stânsă legătură cu fericirea, cu sănătatea fizică şi mentală.
Indiferent in ce etapa a vietii te regasesti, trebuie analizate foarte bine aceste perioade deoarece doar cunoscandu-ne propriile probleme, le putem aborda corect si in plus devenim intelegatori si cu cei din jur.
