In societatea contemporana, tot mai multe femei se straduiesc sa-si construiasca o cariera profesionala, dar sa aiba si o familie fericita in acelasi timp. In cazul sarcinii apar schimbari de statut social, familial si parental care aduc tot felul de temeri legate de aceste modificari.
In cadrul unor studii efectuate in perioada pre si post-natala au fost identificate urmatoarele categorii de modele anxiogene:

• teama de durere (92%)
• teama de o anomalie a fatului (87%)
• teama de nastere si de incapacitatea fizica a gravidei in timpul travaliului (78%)
• teama pe care o implica dobandirea statutului de mama (54%)
• teama de a nu i se schimba copilul (37%)
• teama de suferinta fetala (33%)
• teama de ereditate patologica (28%)
• teama de riscul mortii la nastere (4%)
• teama de anestezie (36%)

Emoţional, femeile gravide parcurg o etapă unică în viaţa lor. Această unicitate este dată de starea psihică specială pe care o are gravida. Modificările neurovegetative, hormonale şi metabolice, care se petrec în corpul femeilor gravide, influenţează dispoziţia afectivă a acestora, influenţând astfel evoluţia fătului. Starea psihică specială a acestor femei, o stare psihică „contaminată”, se caracterizează prin: labilitate emoţională (schimbări ale tonusului afectiv, ca de pildă trecerile bruşte de la bucurie la tristeţe, de la exaltare la pesimism), anxietate, se accentuează sensibilitatea (hipersensibilitate), scade toleranţa la frustrare. Aceste modificări sunt observabile într-o mică sau mai mare măsură, în funcţie de tipul de personalitate, de educaţie, de evenimentele traumatice pe care le are în antecedente, de capacitatea de gestionare și de integrare a acestora.
Totusi sarcina ramane o perioada de implinire emotionala si bucurie pentru femeia gravida. In urma cercetărilor s-a concluzionat că, în timpul sarcinii, se creează un „rezervor de hormoni” care produc schimbări permanente în creierul gravidei. Acești hormoni măresc capacitatea emisferei cerebrale care controlează învățarea și memoria femeilor și cresc considerabil abilitățile lor de comunicare și gândire.
Crește acuitatea vizuală la femeile însărcinate, instinctele sunt mai puternice și memoria mai bună, „graviditatea își pune amprenta asupra creierului pentru tot restul vietii‟.
Maternitatea supraîncarcă creierul feminin care va genera îmbunătățiri ale abilităților mentale (cognitive) și va crea o protecție împotriva bolilor degenerative.
Consilierea psihologica pe timpul sarcinii este necesara atat pentru starea de bine a gravidei, cat si pentru stabilirea unei relatii pozitive intre mama-copil, tata-copil. La fel de binevenita este si asistenta psihologica pentru viitorul tata care de multe ori este bulversat de sentimente contradictorii vizavi de sarcina sotiei.
Sugestia mea ar fi ca la aparitia disconfortului psihologic, a depresiei, a sentimentelor de vina, viitoarea mama sa apeleze la un psihoterapeut. Pentru ca atunci cand nu sunt tratate, tulburarile psihologice pot conduce la avorturi spontane, depresii post-natale si dificultati in ingrijirea nou-nascutului.