Stresul este reacţia de apărare, pe care oamenii o manifestă în raport cu presiuni excesive. Nu este o boală. Dar dacă este intens şi dacă persistă un timp, stresul poate duce la afectarea stării de sănătate fizică şi mentală (de ex: depresie, cădere nervoasă, tulburări cardiace).

În mod frecvent, sub presiune, performanţa umană se îmbunătăţeşte. În acest sens, poate fi vorba de o stare pozitivă (eustres). Dar, atunci când cerinţele şi presiunile devin excesive, ele duc la o formă negativă a stării de stres (distres). Aceasta din urmă are implicaţii negative pentru individ, având în vedere simptomele recunoscute ale stresului.

Nu există o singură cale ca fiind cea mai buna în abordarea stresului. Ceea ce trebuie să faceţi depinde de cauzele stresului.

În primul rând, să clarificăm un lucru: nu ne propunem să fim fără stres tot timpul. Acest lucru e nerealist. La urma urmei, este un răspuns uman inevitabil pe care toți îl experimentăm din când în când – și nici nu este deloc rău.

Din punct de vedere istoric, stresul a fost prietenul nostru. A acţionat ca un mecanism de protecţie care ne avertizează asupra pericolului, o reacție naturală care ne spunea când să fugim. Acest răspuns este denumit acum răspunsul „luptă sau fugă” sau „răspunsul la stres”. Când strămoșii tăi evolutivi au văzut un animal cu dinți ascutiti și au fugit de el, stresul le-a salvat viața.

Stresul a rămas parte a impulsului evolutiv datorită utilității sale în supraviețuire. Când este utilizat la momentul potrivit, stresul ne mărește conștientizarea și îmbunătățește performanța fizică. (Van Duyne, 2003).

Care este diferența dintre stres și epuizare? Stresul este inevitabil. Burnout-ul nu este.

În timp ce stresul este răspunsul nostru, burnout-ul este acumularea de factori de stres excesivi în timp, ceea ce are ca rezultat niveluri de stres de necontrolat.

Psihologul american Herbert Freudenberger a numit pentru prima dată cuvântul „burnout” în anii 1970, referindu-se la efectul stresului extrem asupra profesioniștilor, precum medicii și asistentele.

Astăzi, cuvântul a evoluat. Acum este folosit mai larg pentru a se referi la consecințele „stresului excesiv” pus asupra oricărui individ, indiferent de ocupația acestuia.

Managementul stresului poate oferi instrumente și îi poate ajuta pe oameni să evite experiența neplăcută a epuizării.

Înainte de a discuta despre tehnicile de management al stresului, trebuie să luați în considerare mai mulți factori:

• Cum te stresezi? Poate fi diferit pentru fiecare. Înțelegând cum arată stresul pentru dvs., puteți fi mai bine pregătit și puteți apela la setul de instrumente de gestionare a stresului atunci când este necesar.
• Ce te face să fii stresat? Fie că este vorba de muncă, familie, schimbare sau oricare dintre ceilalti mii de declanșatori potențiali.
• Care sunt alarmele tale interne? Toleranță scăzută la frustrare, dureri de cap, dureri de stomac sau o combinație intre ele?
• Care este tactica ta pentru a te calma? Acestea pot fi comportamente învățate dea lungul anilor și uneori nu sunt o opțiune sănătoasă. De exemplu, unii oameni fac față stresului consumand alcool sau mâncând în exces.

Odată ce ați identificat modul în care manifestați stresul, puteți începe să dezvoltați un plan care funcționează cel mai bine pentru dvs.

Abordări pentru combaterea stresului

Dietă și exerciții fizice

Ai mai auzit-o, dar ești ceea ce mănânci. Aveți grijă să aveți o dietă echilibrată și sănătoasă. Efectuarea unor modificări simple ale dietei, cum ar fi reducerea consumului de alcool, cofeină și zahăr, este o modalitate dovedită de a reduce anxietatea.

Un alt mod garantat de a reduce stresul este exercițiul. S-a dovedit a fi la fel de eficient ca și antidepresivele în ameliorarea depresiei ușoare.

Meditație și relaxare fizică

Utilizați tehnici precum respirația profundă, vizualizările ghidate, yoga și scanările corporale ghidate. Aceste activități ajută la relaxarea corpului.

Construiți reziliența

Reziliența este capacitatea noastră de a reveni din experiențele stresante sau negative.

Pentru a simplifica, oamenii rezistenți sunt pricepuți să accepte că situația a apărut, învață din ceea ce s-a întâmplat și apoi merg mai departe.

Vorbește

Nu ține totul înăuntru. Vorbește cu cineva apropiat despre grijile tale sau despre lucrurile care te deranjează. Împărtășirea grijilor le poate reduce la jumătate și, de asemenea, vă oferă șansa de a râde de situații potențial absurde.

Discutiile cu un psiholog va pot ajuta sa gasiti un program personalizat de interventie care va poate aduce beneficii pe termen lung.

Somn

A avea un somn bun de noapte este fundamental pentru refacere și pentru a face față situațiilor stresante în cel mai bun mod posibil. Deși variază de la individ la individ, în funcție de cantitatea exactă de somn necesară, se recomandă, în general, un somn neîntrerupt de aproximativ 8 ore.

Un alt instrument grozav pe care îl aveți la îndemână în orice moment este capacitatea de a vă accesa simțurile – un vechi truc meditativ pe care îl puteți folosi, oriunde, oricând, acest lucru va calma automat creierul.

Petreceți cel puțin un minut pentru fiecare:

• Ce poti sa vezi? Privește de aproape și de departe, culori, forme și lumină.
• Ce poti auzi? Ascultă cât mai multe sunete poți și continuă să cauți altele noi, nu te concentra prea mult timp asupra nimănui.
• Ce poți gusta? Acest lucru este mai puțin distractiv atunci când nu mănânci – dar încearcă să dureze clipa.
• Ce poti mirosi? Concentrează-te pe mirosurile din jurul tău – care sunt acestea și câte poți găsi?
• Ce poți simți? Ține-ți atenția către părțile corpului tău care au contact cu ceva, cum ar fi pământul sau un scaun sau o masă.

Sunt multe! Deoarece stresul este o parte naturală a vieții, aceste instrumente oferă modalități de a schimba ceea ce facem atunci când stresul intră în viața noastră.

Încercați diferitele sfaturi și tehnici enumerate aici și vedeți ce funcționează cel mai bine pentru dumneavoastra.