Cu excepția primului an de viață, în nicio altă etapă nu se petrec schimbări atât de rapide și semnificative în corpul uman ca în adolescență.

Primele semne de schimbare în aspectul fizic diferă de la copil la copil și pot apărea la vârste diferite. Aceste schimbări sunt ceea ce numim „pubertate” și pot debuta de la 8-9 ani, însă în mod obișnuit apar de la 11-15 ani.

Fetele încep să crească mai repede, uneori chiar cu 18 luni înaintea băieților. În medie ele pot lua până la 17 kg în greutate și se pot înălța cu 20-24 cm.

Baieții iau în greutate pâna la 19 kg și cresc în medie cam 25 cm, aceste schimbări se produc brusc, motiv pentru care sunt numite „pusee de creștere”.

Schimbările sunt rareori uniforme, armonioase și predictibile. Procesul nu este deloc plăcut, brațele și picioarele se lungesc cu mult înainte ca trunchiul să se dezvolte, astfel că adolescenții par disproporționați și dizarmonici.

Toate aceste schimbări la nivelul corpului îi fac pe adolescenți nesiguri și preocupați de felul cum arată.

Se afirmă adeseori că hormonii sunt de vină pentru schimbările din comportamentul adolescenților. Este adevărat, dar transformarea este mult mai complexă, factorii care influențează comportamentul adolescenților fiind multipli.

Provocarea psihologică (aspecte cognitive, sociale, emoționale)

Orice părinte ar putea să afirme că gândirea adolescentului este complexă și sofisticată. Nu sunt dispuși să accepte lucrurile așa cu sunt, sunt critici și pun la îndoială orice, tind să ia totul personal și să-i învinovățească pe alții atunci când lucrurile nu merg conform planurilor lor.

Un adolescent acceptă cu greutate că cineva din jurul lui, mai ales un părinte, poate să înțeleagă sentimentele noi și intense pe care le experimentează.

Unii adolescenți se consideră invincibili și cred că nimic rău nu li se poate întampla, fiind predispuși să își asume adesea riscuri necalulate.

Adolescenții au nevoie de părinții lor pentru a învata corect ce înseamnă independența, asumarea responsabilității și încrederea. Chiar și discuțiile în contadictoriu într-o familie îi învața pe tineri cum să se exprime și cum să se afirme în societate.

Parinții se pot aștepta la multe discuții aprinse, iar învățarea tehnicii de a oferi feedback negativ copilului în aceste contexte, dă parintelui un instrument util de gestionare a situațiilor cu potențial conflictual crescut.

Cum se oferă feedback negativ copilului?

Pentru situațiile în care nu sunteți de acord cu comportamentul adolescentului, mesajul părintelui ar trebui să se concentreze exclusiv pe comportament și nu pe persoană. Orice etichetare atacă persoana copilului și îl rănește.

Potrivit studiilor de specialitate, e probabil să vă confruntați cu o medie de 3-4 situații conflictuale pe săptamână, abia după ce adolescentul împlinește 16 ani a fost înregistrată o scădere a ratei conflictelor în familie.

Dacă adolescentul se confruntă cu probleme grave precum depresia, consumul de droguri, violența, abandon școlar, comportamente sexuale cu grad de risc, se recomandă ajutor de specialitate.

Cum funcționează adolescenții în societate?

Abilitățile sociale sunt cele care permit copilului să se integreze în mediul în care trăiește, grupul de la școală, grupul de prieteni, familie.

A avea abilități sociale înseamnă a fi eficient în interacțiunile cu ceilalți astfel încât să îți atingi scopul stabilit.

Lipsa abilităților sociale îi face pe unii copii să fie ținta ironiilor din partea altor colegi mai agresivi, ei pot avea probleme de adaptare și sunt predispuși la delicvența juvenilă și consum de droguri.

Părinții ar trebui să-i ofere copilului cât mai multe oportunități de exersare a abilităților sociale, încurajându-l să iasa cu prietenii, să își aducă prietenii acasă sau să își facă noi prieteni.

Emoțiile adolescentului

Abilitățile emoționale înseamnă a înțelege, a exprima și a regla emoțiile.

Dezvoltarea abilităților emoționale ale adolescenților este importantă din urmatoarele motive: ajută la formarea și menținerea relațiilor cu ceilalți, ajută copiii să se adapteze la școală și previne apariția problemelor emoționale și de comportament.

Copiii preiau modelul de reglare emoțională al părinților!

În ciuda conflictelor, perioadelor de confuzie, îndoială, îngrijorare și stres accentuat, cele mai multe familii cu copii adolescenți rămân unite și intacte în urma acestor provocări.

A crește un adolescent nu este usor. Ca părinte, a fi doar îngrijorat fără a face nimic nu rezolvă situația! Nu ezitați să cereți ajutor și suport psihologic!