Conform Organizației Mondiale a Sănătății , aproximativ 15% dintre copii și adolescenți prezintă deficiențe de sănătate mintală, majoritatea tulburărilor debutând în jurul vârstei de 14 ani, multe rămânând nedepistate și netratate. Depresia, anxietatea și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de boală și dizabilitate în rândul adolescenților.

În România, trăiesc peste 4.068.659 de copii cu vârstele cuprinse între 0-18 ani reprezentând 21% din totalul populației rezidente a țării. Dintre aceștia aproximativ 9% au nevoie de servicii de sănătate mintală anual.

Ierarhia tulburărilor mintale diagnosticate este următoarea: tulburările de conduită (24,19%), tulburări de deficit de atenție și hiperactivitate (22,65%), tulburările de anxietate (19,23%), tulburările din spectrul autist (14,47%), episodul depresiv (9,14%), tulburările de atașament (4,3%), fobia școlară (3,1%), tulburările de comportament alimentar (2.88%).

Există o varietate de factori care își pun amprenta asupra sănătății mintale a copiilor și adolescenților, adesea prin accentuarea sentimentelor de depresie și anxietate. Mediul familial, relațiile cu părinții și relațiile cu prietenii reprezintă factori importanți, la fel ca și situația socio-economică a persoanei sau riscul de violență la care este expusă – fizică, psihologică, sexuală, bullying, etc.

Influența mass media și rolurile de gen pot crea percepții false asupra realității pentru mulți copii și adolescenți.

Stigma, discriminarea, excluziunea socială și îngrădirea accesului la servicii de sănătate mintală au un rol în afectarea sănătății mintale.

Categorii specifice de copii și tineri au un risc mai crescut de a dezvolta tulburări psihice, precum: copiii care trăiesc în medii defavorizate, copiii refugiați sau din zone de conflict, copiii care au părinți cu afecțiuni psihice, copiii cu boli cronice, copiii cu tulburări din spectrul autist, copiii cu tulburări neurologice sau dizabilități intelectuale, copiii care sunt victime ale căsătoriilor forțate, copiii instituționalizați sau din sistemul de plasament, copiii lipsiți de îngrijirea părinților, inclusiv copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate, copiii din minorități etnice, religioase și sexuale, copiii care au probleme de integrare în sistemul de învățământ sau cu abandon școlar.

Adolescenților le este greu să înceapă o conversație despre sănătatea lor mintală.

E inconfortabil, dar e absolut necesar să-i îndrumăm în acest sens.

GHIDUL DE SĂNĂTATE MINTALĂ PENTRU ADOLESCENȚI.

Este timpul să vorbești despre sănătatea ta mintală atunci când pur și simplu nu „te simți bine” și nu știi sigur de ce.

Gândurile, sentimentele sau comportamentele tale încep să-ți afecteze viața acasă, la școală sau cu prietenii.

Ai avut unul sau mai multe dintre simptomele de mai jos?

• Te simți trist, fără speranță sau fără valoare.

• Sensibilitate la sunete, lumină, mirosuri sau atingere.

• Te simți prea îngrijorat.

• Nu mai poți face față programului de la școală.

• Creierul tău îți joacă feste și auzi sunete stranii sau voci șoptite care îți spun pe nume.

• Pierderea interesului pentru activități care îți plăceau înainte.

• Modificări ale tiparelor de somn sau ale nivelurilor de energie.

• Iritabilitate sau neliniște.

• Probleme de concentrare, memorie sau gândire.

• Pierderea poftei de mâncare sau supraalimentație.

Semne de alarmă și simptome pe care nu ar trebui să le ignori!

• Gânduri sau planuri de a răni pe cineva sau de autoagresiune.

• Să auzi voci sau să vezi lucruri pe care nimeni altcineva nu le poate auzi sau vedea.

• Schimbări inexplicabile în gândire, vorbire sau scris.

• A fi excesiv de suspicios.

• Scădere gravă a performanței școlare.

• Schimbări bruște de personalitate care sunt bizare sau în afara caracterului.

Dacă tu sau cineva pe care îl cunoști se luptă cu aceste simptome sau se află în criză, ajutorul este disponibil.

Cu cine poți vorbi?

Găsește o persoană în care poți avea încredere.

Cineva care te va asculta și te va ajuta să planifici următorii pași.

Deși acesta ar putea fi un membru al familiei (părinți, bunici, mătușă sau unchi), poți, de asemenea, să căuți resurse la școală (asistenta medicală sau consilierul școlar), biserică (preot) sau în comunitate (prieteni, vecini).

Luna mai este luna conștientizării sănătății mintale, un moment pentru a reduce stigmatizarea din jurul problemelor de sănătate psihică, precum și pentru a evidenția modurile în care bolile mintale ne pot afecta pe toți.

Sunt vremuri provocatoare, dar înarmați cu informații, idei și abordări bazate pe dovezi, putem face diferența!

Cuvintele contează, o conversație îți poate schimba viața!

Surse articol: Unicef Romania, Mental Health America(MHA).